"Medierea este o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate" ( art. 1. alin ( 1), Legea nr. 192/2006).
"Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile." (art. 1. alin 2, Legea nr. 192/2006)

Cand doua parti (indivizi sau grupuri) se afla intr-o opozitie deschisa, isi disputa un drept sau un modul de satisfactie a acelui drept, una dintre acestea sau o alta parte interesata in rezolvarea situatiei poate sa apeleze la un mediator.

Dupa o prealabila documentare pivind natura conflictului, mediatorul contacteaza cealalta parte sau partile si le descrie avantajele acceptarii medierii ca forma de rezolvare a conflictului. In cazul obtinerii acceptului, mediatorul invita partile la o prima sedinta de mediere. In cazul in care cealalta parte accepta medierea, dar nu accepta mediatorul propus, exista posibilitatea alegerii unui alt mediator.

Mediatorul ajuta partile sa isi solutioneze disputa pentru ca este neutru si impartial, este pregatit profesional pentru a conduce discutiile intre parti si asigura confidentialitatea. Mediatorul " este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor da care ia cunostinta in cursul activitatii sale de mediere, precum si cu privire la documentele intocmite sau care i-au fost predate da catre parti pe parcursul medierii, chiar si dupa incetarea functiei sale" (art. 32, Legea nr. 192/2006).

Indiferent de natura conflictului, medierea presupune parcurgerea a cinci pasi, iar acest lucru se poate face intr-o singura sedinta de mediere sau mai multe, in functie de complexitatea problemei si de capacitatea partilor de a purta un dialog constructiv. De regula, o sedinta de mediere nu poate dura mai mult de patru ore.